Чтобы запели цветы

Florile cresc pretutindeni, la Fel de frumoase, Florile. Cresc în grădinile lumii Și-n inima noastră, Florile. Sunt primăvara iubirii Și-n visele ei Înfloresc. Dar când pe vise cad brume, Triste sunt florile-n lume. Fără cântec de iubire, fără vise nu-i mai Greu. Să facem Florile să cânte Viața ce-o Trăim. Dacă le iubim cu Adevărat. Să facem Florile să cânte. Că atunci când plâng, durere-i Zâmbet și e Păcat. Florile neobosite Adună seninul, florile. Și-l dăruiesc frumuseții în Lumea-ntreagă, florile. Numai sub zări liniștite Prind viață petalele Lor. Dar când oftând sângerează, iar Zarea greu lăcrimează. Nu-i tristețe mai amară ca tristețea Florilor. Să Facem Florile să cânte Viața ce-o trăim. Dacă le iubim cu Adevărat. Să facem Florile să cânte. Că atunci când plâng, Durere-i zâmbet și e Păcat. La, la, La, La, la, la, la, La, la, la. Să Facem florile Să cânte. Că atunci când plâng, durere-i Zâmbet și e păcat. Că atunci când plâng, durere-i Zâmbet Și e Păcat.