Мой милый Кишинев На молдавском

În oraș la Chișinău are și omul dorul său. Și când pleacă undeva, dorui arde inima. O fi dorul ram de tei, o fi foc De coruntei, o fi foc de gheață-n sca, Colo la Botanica. Aici mi-e casa cea cu povești. Cu trei mușcate la treperești. Aici o frunză în fum de nea. Mă înfioară cu șoapta ta. Aici mi-e casa cea cu povești. Cu trei mușcate la treperești. Aici o frunză în fum de nea. Mă înfioară cu șoapta ta. Cu plata la Buiucani, cu izvoare la Râșcani. Fără larmă de tramvai, Chișinău-i colț de Rai. Vara-mi freamăt străzile și adânci amiezile. Iarna nazme, metele și brune de vedele. Aici mi-e casa cea cu povești. Cu trei mușcate la treperești. Aici o frunză în fum de nea. Mă înfioară cu șoapta ta. Aici mi-e casa cea cu povești. Cu trei mușcate la treperești. Aici o frunză în fum de nea. Mă înfioară cu șoapta ta. Am trecut pământul lung, ca La Chișinău să ajung. Și-am trecut pământul lat, ca la ușa ta să Bat. Știu că sunt orașe mari. Unii le visează chiar. Dar eu nu dau pe nimic. Chișinăuul meu cel fin. Aici mi-e casa cea cu povești. Cu trei mușcate la treperești. Aici o frunză în fum de nea. Mă înfioară cu șoapta ta. Aici casa cea cu povești. Cu trei mușcate la treperești. Aici o frunză în fum de nea. Mă înfioară cu șoapta ta.