Prea adevăr

Am învățat să tac în furtună, Să par puternică, dar să nu fiu. Zâmbesc când lumea mă adună, Dar mă pierd când rămân târziu. Mi-am pus inima pe pauză, ca să nu Doară iar prea mult. Dar tu ai fost acea cauză care a Spart ce-am vrut să ascult. Nu e iubire dacă doare. Nu e destin dacă distruge. Suntem două inimi în cădere Ce se caută și fug. Ținem focul între palme, Chiar dacă ne arde în tăceri. Poate dragostea nu moare, doar se schimbă în Răni și ieri. Ne-am promis că nu ne frângem, Dar ne-am rupt fără să știm. Ne-am iubit până la margine, unde noi Devinem nimic. Ai plecat fără plecare, ai Rămas fără să fii. Uneori, cea mai mare durere e să știi Că nu mai vii. Nu e iubire dacă doare. Nu e destin dacă distruge. Suntem două inimi cădere Ce se caută și fug. Ținem focul între palme, Chiar dacă ne arde în tăceri. Poate dragostea nu moare, doar se schimbă în Răni și ieri. Nu e iubire dacă doare. Nu e destin dacă distruge. Suntem două inimi în cădere Ce se caută și fug.