Un ocean

Stam și mă gândeam că viața asta chiar e Un ocean. Proiectam pe geam parcă m-am îndoiam, Neștiind ceva să apară. Oare ce o să fac contează? Mă întrebam. Sau e relevant ca cât i-a prins O lumânare până devine ceară? Inima are un geamăt, îmi e greu să pun Geană pe geană când ceva lipsește, De parcă îmi caut un frate geamă. Și tot bag de seamă că nu prea mă Asemăn cu vreo seamă, încă pesemne oricine își pune Bază doar în propria seamă, știi. Poate și de asta frații mei număr pe degete, Că pun număr doi, trei, după o vreme restul Tind să plece. Și eu tre' să adun căldură, Că de prea mult timp sunt rece. Viața e un ocean, dar de n-am grijă s-ar Putea să zece. Că n-am văzut fericire fără chin, Strălucire, fără beznă prin care treci până găsești Lumină. N-am văzut prea des vreun mugure rodind fără Să cure solul și alte plante rele să le Smulgi din rădăcini. Și am crescut ca o floare printre spini, Căutând să respir, să te fac să zâmbești când Suspin. Spintecând de la bază orice chin, Că am gânduri și atâtea stări ciudate ce nu Știu de unde vin. Și am crescut căutând să mă desprind, Să cunosc, să mă plimb, să am un rost, Să disting, să-mi deschid aripile și să zbor către Destin. Și-mi voi să am încredere-n ce simt, Fiindcă mai e puțin. Mă c-ar fi mai bine să expun ce simt Și tot ce am trăit, că nu le spun De fel și nu-i vorba deloc c-aș fi timid. Da' nu-s primu', nici ultimu' ce-a avut sufletul în Detenție, retenție de iubire sau parte de altfel de Lecție. Îți e străin ce zic? Exact, nici mie. Așa-i pe-aici la noi, Viața multora n-a fost un basm nici în copilărie. Încă tresar și mă gândesc la câți se aplică Să fii tras bățul cel mai scurt de pe O creangă deja mică, gen. Și tata avea o sticlă și-o vedea ca pe Un prieten. Și când făceau echipă, nu-i mai păsa Ce pierde. Da' am crescut fără frică, N-am trăit în regrete, dar de privești atent în Ochi, durerea mi se vede. Chiar de încerc s-o țin palmată-n ochii lor, Dar parcă am adunat prea multe să le mai Țin sub covor. Că pare ușor să pui capacu' Să nu iasă dampru'. Și mulți scuturăm covoru' după ce se alege praful, Nu? Mă simt ciudat reflectând asupra faptului că Parcă-n capu' meu creieru' aleargă după capul lui. Sau pot s-o zic și invers dacă vrei. Mă întreb în mintea mea de mintea mea ce-o Fi în mintea ei, știi?