Elefantul si furnica

Merge elefantul singur seara pe alee. O furnică îi dă din mână chipurile să stea. El măcar nu se uită și nici n-are frică. Dar furnica cheamă încă o furnică. Unde-s doi, puterea crește, spune o vorbă veche. Ai fi tu elefant, dar dacă n-ai pereche-i greu. Situația e tot mai mult a floare. Furnica-i hotărâtă să-l ia la bătaie. Elefant. Lui elefant să se-nțeleagă. Există o lege. Există o lege, dar nu leagă. Nu te supăra. La, la, La, la, la, La, la, la, la, La. Vede elefantul cum că treaba-i tot mai slută. Cheamă garda, dar nici garda sigur nu-i ajută. Poate ar fi mai bine să se-mpace cu furnica, Că dacă nu, nu mai ajută nici baba Nica. În sfârșit, după atâtea condiții puse, Elefantul cade de acord cu părțile opuse. Dar la urmă, situația când era mai calmă. Furnica bine prins de veste când i-arde o palmă. Elefant. Lui elefant să se-nțeleagă. Există o lege. Există o lege, dar nu leagă. Nu te supăra. La, la, la, La, la,