Lună plină

Îmi vine să strig, dar strigătele pe buze se Sting. Când energiile noastre se ating, Am niște stări de nu pot să-mi explic. Și simt că m-apasă, gândul încă mi-e noapte mireasă, Gândul că dacă o văd, eu cad în plasă. Ține lumina aprinsă în casă. Închide ușa la intrare, pune la geamuri zăvoare, Că ispita e mare. Afară-i frig și lună plină și demonii ies la Lumină. Iubire, ține-mă aproape, să nu mă-afund și Eu în noapte. Afară-i frig și lună plină, din cer cad Picături de vin. Iubire, ține-mă aproape, să nu mă-afund și eu În noapte. Simt cum instinctele mele se aprind, Iar judecățile mele se sting. Nu vreau să te văd din nou suferind. Închide ușa la intrare, pune la geamuri zăvoare, Că ispita e mare. Afară-i frig și lună plină și demonii ies la Lumină. Iubire, ține-mă aproape, Să nu mă-afund și eu în noapte. Afară-i frig și lună plină, din cer cad Picături de vin. Iubire, ține-mă aproape, să nu mă-afund și eu În noapte. Toate ele adunate într-un loc se tot agită să Mă tragă într-un joc. Eu dau cu apă, ele dau cu foc. Tu ține-mă de mână bine, nu știu cât ne Mai ține. Și vocile lor îmi spun să te Las baltă și să plec de nebun. Eu dau cu apă, ele fac totul scrum. Tu ține-mă de mână bine, bine. Afară-i frig și lună plină și demonii ies la Lumină. Iubire, ține-mă aproape, Să nu mă-afund și eu în noapte. Afară-i frig și lună plină, din cer cad Picături de vin. Iubire, ține-mă aproape, să nu mă-afund și eu În noapte.