N-Aud

Tu stai, iubire, mai aproape. Până-ți spun cum încă simt. Până ieri am vrut să am totul, Dar de azi nu vreau nimic. Și din stânga vine muza, Dar din dreapta doar un pic. Simt cum minte și mă muză, dar nu pot S-aud nimic. Și n-aud, nu că nu vreau. Aș putea s-aud oricând. Dar din locul unde stau. Nu plâng. Mi-ai spus aprinde-te și m-am aprins. Când te-ai întors, eu te-am cuprins și mi-am promis Să nu te simt. Dar mâinile mă mint. Mi-ai spus aprinde-te și m-am aprins. Când te-ai întors, eu te-am cuprins și mi-am promis Să nu te simt, dar mâinile mă mint. Tu ești pagini neatinse. Tu ești ce nu este scris. Nu te pot citi, iubire. Devin surd, rămân închis și îmi spun mie de Mâine Să țin focul ăsta stins. Când iubirea dintre pagini e-amuțită de cuprins. Și n-aud, nu că nu vreau. Aș putea s-aud oricând. Dar din locul unde stau. Nu plâng. Mi-ai spus aprinde-te și m-am aprins. Când te-ai întors, eu te-am cuprins și mi-am promis Să nu te simt, dar mâinile mă mint. Mi-ai spus aprinde-te și m-am aprins. Când te-ai întors, eu te-am cuprins și mi-am promis Să nu te simt, dar mâinile mă mint. Spune-mi care e scuza Să devin mereu absent. De ce mă acuză sufletul meu Indecent? Indecis să stea aproape. Indecis să stea oricând, iubire. Ai oriunde, Iubire, n-ai oricât. Mi-ai spus aprinde-te și m-am aprins. Când te-ai întors, eu te-am cuprins și mi-am promis Să nu te simt, dar mâinile mă mint. Mi-ai spus aprinde-te și m-am aprins. Când te-ai întors, eu te-am cuprins și mi-am promis Să nu te simt, dar mâinile mă mint.