Tanar cat mai tarziu

De mult prea multe ori sunt între vis și Realitate. Ochi închiși, mintea departe, Corpul fără greutate. Gânduri mate aruncate departe de toate, Nelăsate cu speranța să devină realitate. Sper că e un vis. Sper că nu-i real acest abis. E prea trist să mă trezesc la margine de Styx. Nu mă consolează cu nimic când mă gândesc. Moartea e doar un drum pe care toți pășesc. Tragi, lupți, te zbați, faci sacrificii. Nu e totul decât doar un simplu foc de Artificii. Sper că o să fie totul bine după Ce n-o să mai fii fără să știi că Niciodată n-o să știi. Crezi că n-ai făcut destule sau că poate nu S-a întâmplat tot ce ai sperat să se transforme În adevărat. Pleci la fel de gol ca în Momentul care te-ai născut. Nu poți alegi altfel, nici dacă ai fi vrut. Mă liniștesc atunci când spun n-o să mor niciodată Prea bătrân. Vreau să mor tânăr, Cât mai târziu, să nu regret sau să simt Timpul cum se scurge lent. Vreau să încerc să îngrop încet, încet gândul c-am Trecut prin viață și am fost absent. Vreau să mor tânăr cât mai târziu, să nu Regret sau să simt timpul cum se scurge lent. Vreau să încerc să îngrop încet, încet gândul c-am Trecut prin viață și am fost absent. Asculți pierdut în neant acest alineat scris de un Alt alienat, de mult prea mult timp alintat. Aliat al altui altruist, alt trist artist, Alt trăiesc întins la maxim. Simt cum cad. Alt timp. Mă aflu-ntre antic și demonic. Simt că ard. Râd și plâng. Scriu un rând. Zbor căzând. Mă doboară un gând. Uneori câștig, însă adesea mă afund. Și iar plâng când totul se bazează pe încearcă, Încarcă, trage, descarcă. Înot pe uscat în barcă. Mă trezesc și parcă visul doi se-ncarcă. Visul doi se-ncarcă. Rezum totul la cu viața mea cineva se joacă. Spun totul cuiva ce poate timpul să-l întoarcă. Mă întorc spre mine și-mi văd fața neschimbată. Mă întorc și văd fața neschimbată. Vreau să mor tânăr cât mai târziu, să nu Regret sau să simt timpul cum se scurge lent. Vreau să încerc să îngrop încet, încet gândul c-am Trecut prin viață și am fost absent. Vreau să mor tânăr cât mai târziu, să nu Regret sau să simt timpul cum se scurge lent. Vreau să încerc să îngrop încet, încet gândul c-am Trecut prin viață și am fost absent. Te naști, trăiești puțin și apoi mori și între Timp ai întâmplător senzația că zbori. Știu de unde plec, dar nu știu unde o Să ajung, dar am un feeling c-o să fiu Fizic la patru metri sub pământ. Nu știu ce o să se-ntâmple, ce o să Fie după. Știu că mă întreb dacă și acolo Lumea e la fel de crudă. Sper că nu e la fel, ca să exist Un echilibru și că tot ce se întâmplă judecat De un arbitru. Altfel e totul par lipsit de Orice logică și dramele sunt niște acte pe scenă Demonică. Mă liniștesc atunci când spun n-o să mor Niciodată prea bătrân. Vreau să mor tânăr cât mai târziu, să nu Regret sau să simt timpul cum se scurge lent. Vreau să încerc să îngrop încet, încet gândul c-am Trecut prin viață și am fost absent. Vreau să mor tânăr cât mai târziu, să nu Regret sau să simt timpul cum se scurge lent. Vreau să încerc să îngrop încet, încet gândul c-am Trecut prin viață și am fost absent.